Statul va continua să taxeze donaţiile făcute în scopuri caritabile

În multe țări occidentale, cei care donează bani pentru acțiuni de binefacere sau proiecte ale organizațiilor non-profit beneficiază de scutiri de impozite. Societatea civilă moldoveană promovează de multă vreme o asemenea lege și în Republica Moldova. Astăzi, ministerul Finanțelor a anunțat un aviz negativ dat unei asemenea inițiative, pe motiv că nu s-a studiat îndeajuns impactul asupra veniturilor bugetare și donațiilor. Relatează Alla Ceapai:

Proiectul de lege avizat negativ de Ministerul Finanţelor prevede posibilitatea fiecărui plătitor de impozite să direcţioneze către o organizaţie non-comercială 2 la sută din impozitul pe venit. Cu alte cuvinte, fiecare cetăţean ar putea decide să susţină un ONG care în opinia lui ar merita. Avizul negativ a fost criticat la şedinţa cabinetului de miniştri de Consiliul Naţional de Participare, care monitorizează activitatea Executivului. Vicepreşedinta Consiliului, Antoniţa Fonari, a spus că Guvernul s-a obligat să pună în aplicare această prevedere până la finele acestui an, ea regăsindu-se şi în Strategia de dezvoltare a societăţii civile:
„Societatea civilă a acoperit nevoi sociale pe care ministerele nu le-au putut acoperi, a oferit locuri de muncă. Acum se retrag donatorii şi noi pierdem servicii sociale întregi pentru că nu avem cu ce susţine sectorul neguvernamental.”

În replică, Ministrul Finanţelor, Anatol Arapu, a adus două argumente în favoarea avizului negativ. În primul rând, această modificare ar putea duce la sărăcirea veniturilor la bugetul de stat, ceea ce nu este prevăzut în proiectul bugetului pentru anul viitor. Cel de-al doilea argument al ministrului e că în lipsa unui mecanism de aplicare a acestei prevederi, ar exista riscul unor acte de corupţie:

„Trebuie de perfectat cu ajutorul organizaţiilor serioase şi puternice care sunt în Moldova acest cadru legal. Pentru că în alte ţări s-a transformat într-un simplu mecanism când cineva vine la directorul întreprinderii oferă bani şi i se spune că plicul cu o anumită sumă din cele 2% îi va fi returnat mai târziu. Trebuie să analizăm ca să nu nimerim în această capcană.”

Argumentele ministrului nu par însă convingătoare pentru unul dintre autorii iniţiativei deputatul Liberal democrat Valeriu Ghileţchi. El exclude că aplicarea acestor prevederi ar putea genera acte de corupţie. Cât priveşte sărăcirea veniturilor la bugetul de stat, iată ce opinie are Valeriu Ghileţchi:
„Aceşti bani vor fi utilizaţi pentru scopuri publice, pentru caritate, pentru copii orfani, pentru invalizi, pentru persoane care au nevoie de acest ajutor. Prin urmare, noi luăm de pe umerii statului o povoară pe care statul nu o poate duce. Mai este un element, chiar şi în ţările unde această legislaţie există de mai mulţi ani e un procent relativ nu prea mare de oameni care sunt activi din punct de vedere social care consideră că banii publici ar putea fi folosiţi mult mai eficient.”

În opinia deputatului Ghileţchi, Ministerul Finanţelor ezită să avizeze pozitiv acest proiect de lege din motive birocratice.

„E adevărat că această iniţiativă ar da puţină durere de cap Inspectoratului de Stat, Ministerului Finanţelor. Birocraţii vor trebui să lucreze puţin mai mult fiindcă ar fi nevoie ca aceşti bani să fie monitorizaţi şi să fie alocaţi conform acelor declaraţii de venit care vor fi completate. Numai că, iniţiativa a fost înregistrată acum 2 ani. Anul acesta au fost organizate mese rotunde la care au participat şi reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, a Inspectoratului Fiscal, reprezentanţi ai societăţii civile. Din câte cunosc s-a ajuns la un numitor comun. De aceea sunt nedumerit de decizia Ministerului Finanţelor de a da un aviz negativ la un proiect de lege care este în discuţie de doi ani de zile.”

Şi activista Antoniţa Fonari şi-a exprimat nemulţumirea de acest schimb de macaz al Ministerului, după ce anterior s-ar fi ajuns la un consens cu fostul ministru al finanţelor Veaceslav Negruţă. Cabinetul de miniştri a decis că va reveni la acest proiect de lege peste 3 săptămâni.

Sursa: www.europalibera.org