Şcoala şi familia pot dezvolta atitudinea civică
Republica Moldova a ajuns la al 22-lea an de independenţă. Agenţia IPN şi-a propus să reflecte în mai multe materiale care au fost reuşitele şi nereuşitele în dezvoltarea ţării. Reprezentanţi ai guvernării actuale, experţi, foşti şi actuali politicieni îşi expun propria viziune care au fost paşii făcuţi de Moldova de la 27 august 1991 şi până acum.
Materialul nr.5 din ciclul IPN „Moldova-22. Paşi înainte şi paşi înapoi”, cu ocazia Zilei Independenţei
Atitudinea civică nu poate fi luată din stradă sau din cărţi, aceasta se transmite genetic şi poate fi diferită de la o naţiune la alta. Obişnuiţi cu un colectivism impus, cetăţenii Republicii Moldova prea puţin dau dovadă de atitudine civică atunci când au dreptul la alegere. Moldova are puţini lideri de opinie pentru că de-a lungul istoriei aceştia au fost deportaţi, persecutaţi, exterminaţi, iar noile generaţii de oameni cu atitudine se dezvoltă foarte anevoios.
Atitudinea civică „se transmite genetic”
Antoniţa Fonari, care este secretarul general al Consiliului ONG, dar şi vicepreşedinta Consiliului Naţional pentru Participare (CNP), susţine că cei care genetic au avut pornirea atitudinii civice au fost efectiv exterminaţi, fiind trimişi în Siberia şi la construit canale. „Într-o societate liderii de opinii nu sunt majoritatea. Este foarte uşor să iei dintr-o naţiune liderii, să-i extermini, iar după aceasta alţi lideri vor apărea foarte greu. Când spun că atitudinea civică se transmite genetic, evident că exagerez. Ce am în vedere este că atitudinea civică se transmite într-o familie care oferă o educaţie. Dacă oamenii care erau educaţi să fie activi, să le pese, au fost omorâţi, sau li s-a închis gura definitiv prin şocuri fizice, psihologice ş.m.d, noi nu avem generaţii de copii care să crească cu personalitate”.
În opinia Antoniţei Fonari, Moldova şi toate ţările din fostul lagăr socialist au problema liderilor de opinie şi a oamenilor cu atitudine. Ea crede că Moldova poate creşte oameni cu atitudine, dar pentru asta este nevoie de o perioadă mai lungă. Legile adoptate din domeniul voluntariatului ajută oamenilor să dezvolte simţul de apartenenţă la comunitate şi îi ajută să înveţe că ei pot face comunitatea mai bună. „Pentru că asta este o pornire firească a oamenilor, să facă fapte bune, să facă bine pentru sufletul lor. De asta oamenii merg la biserică, sau merg să facă voluntariat, sau acte de caritate”. Vezi mai mult pe www.ipn.md