Guvernul se mulţumeşte (doar) cu cinci ministre

Printre angajamentele pe care şi le-a luat R. Moldova în Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană este menţionată şi problema asigurării egalităţii de gen în politică şi în alte sfere. Cota minimă pe care ar trebui să o aibă femeile în Parlament şi în Guvern, ambele instituţii responsabile de promovarea acestei idei, este de 30 la sută.

Cota minimă este văzută ca un progres

În componenţa noului Executiv condus de Valeriu Streleţ sunt 11 bărbaţi şi 5 femei, cifră care constituie 32% din numărul total de miniştri, spre deosebire de vecinii de peste Prut, care au doar 4 ministre din totalul de 21 de miniştri. Actualul premier, Valeriu Streleţ, susţine că acesta este un prim pas spre o uniformizare a Guvernului, iar partidul pe care îl reprezintă a respectat cota de 30%. „Încă nu am ajuns la o cultură politică destul de înaltă ca să ne dăm seama de importanţa doamnelor în viaţa publică. Când am efectuat repartizarea funcţiilor, unul dintre criterii a fost acela de a respecta egalitatea de şanse a femeilor în viaţa politică. Din cei şase miniştri pe care i-am propus, două, adică 30%, sunt femei şi cred că şi colegii din alte fracţiuni au încercat să respecte acest criteriu. Sigur, este loc de mai bine, dar conştiinţa politică din R. Moldova încă nu ne permite aceasta.”

Deputatul Dumitru Diacov, preşedinte de onoare al PD, consideră că, de fapt, 5 femei la conducerea ministerelor reprezintă un progres evident. „5 femei, de fapt 6, dacă luăm în calcul şi başcanul Găgăuziei, din 16 miniştri eu cred că este un rezultat bun, un progres. Nu este un număr care să ne permită să fim în topul ţărilor europene, dar, totuşi, nu suntem în urmă faţă de România sau Ucraina, de exemplu. Totuşi, femeile ar trebui să fie mai prezente în sectoarele unde activează, pentru că chiar nu văd nicio rezervă din partea bărbaţilor.” Întrebat de ZdG dacă femeile au libertatea şi independenţa de a-şi promova iniţiativele aşa cum doresc ele, Diacov a spus că „libertatea este una şi aceeaşi pentru femei şi pentru bărbaţi, şi dacă aceasta este artificială sau parţială, va fi aşa pentru reprezentanţii ambelor genuri, iar noi, în R. Moldova, un anumit grad de libertate şi democraţie avem”. Totodată, deputatul menţionează că o femeie în fruntea unei instituţii este un lucru serios: „Femeile sunt mai disciplinate, mai ordonate şi mai responsabile”.

Reprezentantul PL, Gheorghe Brega, acum vicepremier pentru probleme sociale, spune că partidele au atins împreună cota de 30% şi că acest rezultat nu este mai rău decât media pe Europa. Brega găseşte justificarea în faptul că partidele au un număr mic de femei care să corespundă rigorilor. Totodată, el a menţionat că ministra Corina Fusu are şi, consideră el, va avea toată independenţa şi libertatea de care are nevoie şi că ministrele, la fel ca miniştrii, nu sunt judecate după gen, ci după fapte şi îşi asumă responsabilităţile.

Numărul femeilor nu este cea mai gravă problemă

Experţii observă un lejer progres în ceea ce priveşte egalitatea de gen, dar recunosc că ar fi mai salutar ca în viaţa politică, economică, socială a R. Moldova să existe, totuşi, paritate la acest capitol.

Ecaterina Mardarovici, preşedinta Clubului Politic al femeilor 50×50, a declarat pentru ZdG că „da, numărul femeilor este mic, dar avem cu una mai mult, başcanul Găgăuziei. Cred că bărbaţii politicieni au înţeles că femeile sunt responsabile şi bune reformatoare, şi aici mă refer la Maia Sandu, Monica Babuc, Natalia Gherman. Sigur că mi-aş dori un Guvern echilibrat, şi aceste 30%, chiar dacă e un procentaj mic, vorbesc despre o îmbunătăţire”.

Pe de altă parte, expertul în politică Eduard Ţugui consideră că problemele pe care le are acest Executiv nu depind exclusiv de numărul femeilor învestite în posturi înalte.

„Nu cred că o doamnă mai mult sau o doamnă mai puţin ar schimba ceva în noul Guvern, că l-ar face mai eficient. Numărul femeilor nu schimbă mult lucrurile, este doar o chestie gender. Aţi văzut că am avut o femeie activă în Guvern şi pe aia au scos-o prin scheme foarte interesante. Politicienii noştri caută păpuşi, fie ele frumoase sau deştepte, aşa că nu îmi dau seama cum ar putea noile ministre să-şi promoveze iniţiativele. Din păcate, suntem încă departe de modelul scandinav de guvernare”.

Situaţia în alte ţări ale Europei

Potrivit ultimului raport ONU, ţările care respectă cel mai mult egalitatea de gen sunt ţările scandinave: Suedia cu 12 ministre din 20, Norvegia cu 9 ministre din 18 şi Finlanda cu 5 ministre din 14. Numărul mic de femei în Executivul R. Moldova se datorează lipsei acestora pe listele partidelor politice, care sunt constituite de o majoritate masculină. În Suedia, ca şi în celelalte ţări scandinave, cum ar fi Norvegia şi Danemarca, nu a existat vreo lege cu privire la asigurarea parităţii de gen, ci mai degrabă acest principiu era descris în 1980 în statutul partidelor politice, iar pe atunci femeile constituiau 20-30% din Executiv. În anul 2004, Josè Luis Zapatero a fost primul premier care a format un Guvern din 50% femei şi 50% bărbaţi, iar în 2007 în Spania s-a stabilit prin lege că reprezentanţii unui sex nu trebuie să depăşească cota de 60%.

În R. Moldova au fost şi Guverne în care femeile nu au avut loc, cum ar fi Guvernul condus de Valeriu Muravschi. Nici Guvernul condus de Vlad Filat nu a fost de partea femeilor, în el activând doar una, Valentina Buliga. În Guvernul Filat-2 îşi găsiseră locul două femei, Valentina Buliga şi Maia Sandu. Pe parcursul activităţii Guvernului lui Iurie Leancă diferenţa de număr dintre femei şi bărbaţi a devenit mai mică cu venirea a trei noi ministre. Executivul condus de Chiril Gaburici (februarie-iulie 2015) a numărat cinci femei în componenţa sa. Asigurarea egalităţii de gen în Guvernele R. Moldova este direct proporţională cu voinţa politică a liderilor.

Precizăm că, în Guvernul Streleţ, sunt şase femei: Loretta Handrabura, ministra Tineretului şi Sportului, Natalia Gherman, ministra Afacerilor Externe, Corina Fusu, ministra Educaţiei, Monica Babuc, ministra Culturii, Ruxanda Glavan, ministra Sănătăţii, şi Irina Vlah, başcanul UTA găgăuze.

Acest articol este publicat cu susţinerea Programului „Femeile în Politică”, implementat de Entitatea Naţiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen şi Abilitarea Femeilor (UN Women) şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în parteneriat cu Fundaţia Est-Europeană şi Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, cu susţinerea financiară a Guvernului Suediei.

Sursa: Ziarul de Gardă

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *