Discuție despre relația dintre guvern și organizațiile neguvernamentale cu Serghei Ostaf
„Societatea civilă trebuie să găsească o formulă care este potrivită pentru pentru a conlucra cu guvernul”
Vasile Botnaru în dialog cu directorului Centrului pentru Drepturile Omului de la Chișinău, Serghei Ostaf.
Europa Liberă: Premierul Chiril Gaburici se arată destul de interesat de cooperarea cu sectorul nonguvernamental, dar mulţi exponenţi ai societăţii civile au impresia că executivul păşeşte pe calea Parlamentului, care s-a arătat, pe timpurile când spicher era Marian Lupu, foarte interesat de colaborare în faza elaborării legilor, dar nu şi în alte momente. Mai ales când veneau observaţii critice de la lideri de opinie nu prea erau luate în seamă. Dumneavoastră ce atitudine aveţi faţă de această invitaţie a şefului guvernului să vă aflaţi practic de aceeaşi parte a baricadei, cum sugerează dânsul.
Serghei Ostaf: „În opinia mea, odată ce există un guvern instalat, are un anumit nivel de legitimitate, acesta este exponentul executivului, cu care, în interesul cetăţenilor, în interesul promovării mandatului organizaţiilor neguvernamentale, într-o anumită măsură sau în alta societatea civilă, ONG-urile trebuie să conlucreze şi să caute acele soluţii, acţiuni care promovează interesul cetăţenilor. Cu toţii înţelegem că fără guvern, fără executiv, este imposibil să promovezi interesele cetăţenilor, pentru că aşa e construită democraţia, aşa e construită modalitatea prin care interesele cetăţenilor sunt satisfăcute. De principiu, sigur că societatea civilă trebuie să găsească o formulă care este potrivită pentru anumite situaţii, pentru a conlucra şi coopera cu guvernul şi exponentul guvernului, prim-ministrul.”
Europa Liberă: Dar aici intervine imediat întrebarea pe care şi-o pun de multe ori jurnaliştii, dacă accepţi ca un prim-ministru să te invite la o cafea sau la o cină, după aceea îl mai poţi critica?
Serghei Ostaf: „Cred că oamenii care au verticalitate, integritate şi expertiză şi, totodată, misiunea organizaţiei şi interesul public în faţă nu au nicio problemă să stea la o masă rotundă sau la o discuţie cu oricine ar fi, inclusiv preşedintele Putin, dacă există invitaţia aceasta, nu doar prim-ministrul Gaburici sau altcineva. Pentru că oamenii care au verticalitate și expertiză, şi înţelegere şi în vizorul lor e interesul cetăţeanului nu trădează acestei lucruri în momentul în care discută.”
Europa Liberă: De altfel, Iuri Şevciuk, a dovedit aceasta, în discuţii cu Putin, dacă tot veni vorba de el.
Serghei Ostaf: „Exact, sunt de acord. Dacă vorbim despre contextul specific, concret în care ne aflăm, ne aflăm într-o situaţie în care guvernul Gaburici este instalat doar pentru o perioadă scurtă de timp, sincer vorbind, pentru că aceasta contează, să vorbim direct şi sincer, nu este foarte clar care este perspectiva acestui guvern şi în ce măsură acest guvern este instalat pentru o perioadă rezonabilă de timp, în care poţi construi o conlucrare durabilă şi o conlucrare în care pot fi materializate mai multe proiecte concrete pentru şi în interesul cetăţeanului Republicii Moldova. De acest aspect suntem conştienţi şi noi, societatea civilă şi, pe de altă parte, prim-ministrul Gaburici. E nevoie de o perioadă de timp în care ambele părţi se acomodează la o anumită situaţie şi constată o durabilitate a unei instituţii şi funcţionalităţii acesteia. Şi în momentul în care există aceasta, atunci trebuie să găsim un cadru general de conlucrare, aşa cum a fost, de exemplu, CNP, pentru că CNP actual nu mai este legitim, mandatul acestuia a expirat. În sensul acesta, prim-ministrul Gaburici are această responsabilitate să lanseze un cadru general de cooperare, eu numesc aceasta CNP (Consiliul Naţional pentru Participare), după care se propun alte instrumente şi formule de conlucrare complementare, dar nu să ne solicite ad-hoc, în timp de o zi şi o noapte, la o întrevedere în care să se discute unele iniţiative din domeniul anticorupţie. În sensul acesta, în opinia mea, s-a procedat, cel puţin aşa moale spunând, neclar pentru mine.”
Europa Liberă: Unii colegi de-ai dumneavoastră au fost şi mai duri. Au zis: Chiril Gaburici aruncă nişte momeli, formulând nişte sarcini apetisante, cum ar fi scoaterea imunităţii şi ar trebui să muşte această nadă ONG-iştii, dar după ce participă la discuţii, s-ar putea să legitimeze planuri pe care le are cabinetul de miniştri. De fapt, semnează în alb nişte iniţiative pe care nu le va putea după aceea nicidecum rectifica.
Serghei Ostaf: „În sensul acesta sunt absolut de acord, împărtăşesc această viziune, că trebuie să existe un proiect de durată în relaţia cu societatea civilă, regulile să fie clarificate şi nu trebuie să existe o formulă de moment. Şi din nou, în momentul în care există o conlucrare cu societatea civilă de lungă durată, sigur că este un transfer de imagine către o parte, către cealaltă parte. Şi această formulă dinamică este utilizată pentru a promova interesele publice, aceasta este esenţa. Însă dacă această formulă nu este aplicată pe un termen previzibil, atunci şi societăţii civile, ONG-urilor le este foarte greu să dea curs acestor invitaţii, în momentul în care nu este foarte clar cadrul de cooperare.”
Europa Liberă: Vreau să vă mai întreb ceva de principiu, dacă parteneriatul acesta pe care, eventual, îl vedeţi dumneavoastră instituţionalizat are rost în condiţiile în care multă lume spune: Chiril Gaburici nu are autonomia decizională pe care ar trebui să o aibă, cabinetul de miniştri fiind garantul unor decizii coordonate cu societatea civilă. Dânsul a fost foarte dur, când a spus că nu prestează servicii de curierat, dar pe de altă parte, cazul când ministrul de Interne a luat o decizie privind expulzarea unui cetăţean român şi s-a arătat supărat că nu a fost consultat arată că nu prea este stăpân la el acasă, cel puţin aşa impresii uneori lasă.
Serghei Ostaf: „Există şi această explicaţie a situaţiei în care să vorbeşti cu o persoană care nu reprezintă voinţă politică, dar este doar angajată, aşa cum a spus şi dumnealui, este angajat într-o funcţie managerială pentru a gestiona unele realităţi. De fapt, cele mai importante decizii sunt luate în afară. Societatea civilă este, în cazul acesta, într-un handicap, pentru că în momentul în care există un proiect de durată, un prim-ministru şi cabinetul este instalat pentru o perioadă mai lungă de timp şi chiar dacă înţelegem că deciziile se iau în afara contextului cabinetului de miniştri, nu există alternativă pentru societatea civilă să folosească mai multe instrumente de a promova interesul public. Şi ar trebui să construiască o relaţie şi cu cabinetul, care nu este unul plenipotenţiar şi nu este unul autonom, şi trebuie să construiască relaţie separat bilaterală şi cu centrele de influenţă în această ţară. Prin urmare, trebuie să exploreze şi această opţiune, şi acest instrument de a promova interesul public, în momentul în care proiectul este unul de durată.”
Europa Liberă: Să schimb vectorul, să vă întreb cum vă raportaţi dumneavoastră la valul protestatar care se tot înalţă?
Serghei Ostaf: „Dacă vorbim despre protestele organizate pe Platforma Civică, e o platformă care are mesaje justificate şi care într-adevăr reflectă poziţia şi situaţia din societate. Şi în sensul acesta eu mă solidarizez, de principiu, cu aceste revendicări, chiar dacă aş putea să nu fiu de acord cu neclaritatea asupra finalităţii acestor iniţiative, dar de principiu mă solidarizez cu aceste revendicări, le împărtăşesc întocmai. Dar aceasta nu înseamnă că voi da curs invitaţiei de a face parte din această platformă, pentru că eu cred că există în societate mai multe platforme care pot fi utilizate şi acesta este punctul forte al societăţii, atunci când foloseşte diverse instrumente care pot fi utilizate, una constructiv-critică, cealaltă stradală, pe care o cunosc, cum este utilizată, pentru că am fost implicat în diverse acţiuni stradale cu alte ocazii şi în alte perioade de timp. Aceasta nu înseamnă că pe viitor nu ar putea fi utilizate şi aceste evenimente de reclamare stradală a unor revendicări, dar la momentul actual cred că sunt mai util într-o ipostază de abordare constructivă critică şi utilizare a unor instrumente de promovare a intereselor publice, apreciind, totodată, şi respectând alte opţiuni de acţiuni stradale de revendicare în masă a unor deziderate pe care cu toţii le împărtăşim.”
Europa Liberă: Altfel zis, dacă îmi permiteţi o definiţie improvizată, acupunctură politică.
Serghei Ostaf: „Exact. Ceea ce, probabil, aş putea face la momentul actual mai bine. Poate în alte condiţii vor fi şi din partea mea acţiuni stradale pe care le-am făcut şi în 2007, 2008, 2009 şi în 2010. Trebuie să existe divizarea forţei de muncă în societatea civilă, prin aceasta e puternică, pentru că este multivocală.”
Sursa: europalibera