Ajutoarele sociale: „măsurile anticorupţie sunt prioritare”

Recent, Ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Valentina Buliga, declara ca mai mulţi asistenţi sociali, operatori, dar şi şefi de direcţii, ar putea fi traşi la răspundere, după ce a fost depistat că bugetul de stat a fost prejudiciat cu 9 milioane de lei, în ultimii patru ani, din cauza acordării unor ajutoare sociale în baza actelor false. Valentina Ursu discută cu viceministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ruxanda Glavan despre nevoia de a face ordine in domeniul social.

Ruxanda Glavan: „Există o problemă şi trebuie să recunoaştem că a fost generată de multe lacune legislativă în funcţionarea fostului Consiliu de expertiză medicală a vitalităţii. Ne propunem să eradicăm aceste cazuri prin reforma care se implementează în cadrul Consiliului naţional pentru determinarea dizabilităţii şi capacităţii de muncă.

Până în 2010 Republica Moldova avea o altă atitudine atât socială, cât şi un cadru legislativ diferit faţă de persoanele cu dizabilităţi. Abordarea era una strict medicală şi chiar pe undeva excluzivă. Persoana cu dizabilitate, după ce ieşea de la Consiliul de expertiză medicală a dizabilităţi primea un certificat prin care era stipulată care este grupa sau gradul de invaliditate: I, II, III. Şi mai mult decât atât, la acei care erau posesori de grad de invaliditate I şi II chiar li se făcea o prescripţie: inapt de muncă sau nu se recomandă.

În 2010 Republica Moldova a ratificat Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite privind drepturile peroanelor cu dizabilităţi. De fapt, am mers pe calea unei noi abordări a acestei categorii de cetăţeni, prin favorizarea incluziunii sociale a acestora şi prin reîntoarcerea unui drept de bază cum este dreptul la muncă.

În cadrul reformei, abordarea aceasta se schimbă prin prisma unei noi atitudini faţă de pacientul care iese din consiliu. El nu mai iese doar cu un certificat care determină dizabiltiatea, ci cu un certificat care îi permite stabilirea unui program individual de incluziune socială, de reabilitare medicală şi de recomandări strict individuale pentru angajarea în câmpul muncii.”

Europa Liberă: Legislaţia a trebuit să fie ajustată la rigorile Convenţiei ONU pentru că anumite persoane au beneficiat nejustificat, ilegal de aceste grade de invaliditate. 

Ruxanda Glavan: „Legislaţia a trebuit racordată pentru că varianta veche practic excludea dreptul la muncă al persoanelor cu dizabilităţi. Această interpretare dublă, de fapt, le dădea posibilitate unora care nu vroiau să muncească, prin metode frauduloase, să încerce să beneficieze de pe urma sistemului.”

Sursa: www.europalibera.org