Agenda Egalităţii de Gen

                    Propuneri pentru programul de guvernare în domeniul promovării egalităţii de gen pentru perioada 2014-2018

Propus de:

Platforma pentru Egalitate de Gen

Centrul Internaţional pentru Protecţia şi Promovarea Drepturilor Femeii „La Strada”

Centrul de Drept al Femeilor

Consiliul Național al ONG -urilor

Asociaţia Femeilor Antreprenoare

Clubul Politic 50 la 50

Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare

Fundaţia Est Europeană

Centrul de Resurse Juridice din Moldova

Centrul de Resurse pentru Drepturilor Omului

Centrul pentru Educație Antreprenoriala si Asistenta in Afaceri

Gender-Centru

Promo-LEX

Introducere

În pofida eforturilor autorităţilor publice, partenerilor de dezvoltare şi a organizaţiilor societăţii civile, progreselor de aproape un deceniu de la adoptarea legii cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei
şi bărbaţi, marele probleme structurale ce afectează disproporțional femeile şi bărbaţii încă mai persistă: (I) nivelul de reprezentare al femeilor în forurile decizionale a rămas practic neschimbat; (II) femeile au continuat
să fie discriminate pe piața muncii şi supra-reprezentate în cele mai prost plătite sectoare ale economiei; (III) femeile continuă să îngrijească disproporțional de mult de copii, cu implicarea minimă a taților, aceste
realități fiind determinate de politici publice și societate; (IV) numărul victimelor violenţei domestice continuă să crească.

În anul 2014 clasa politică a dat dovadă de lipsă de voință politică, a demonstrat că valorile Europene precum egalitatea de gen sunt doar niște slogane deșarte fără să urmeze și acțiuni concrete. Două proiecte de lege
vizând cota de gen de reprezentare și introducerea concediului paternal au zăbovit pe agenda Parlamentului timp de mai multe luni. După multe proteste și acțiuni civice din partea societății civile, inclusiv întâlniri cu
aproape toți liderii fracțiunilor partidelor din Parlament, clasa politică și-a asumat public votarea și adoptarea celor două pachete de legi. În Iulie, aceste două pachete au fost votate în prima lectură și apoi, au rămas în
aer: nu s-au regăsit pe agenda Parlamentului din toamnă și, respectiv, prevederile din aceste documente n-au  fost aplicate la Alegerile din 30 Noiembrie. Lipsa demonstrată de voință politică deranjează și îngrijorează
societatea civilă și pune serios la dubiu angajamentele declarate Europene ale clasei politice.

Mai mult ca atât, în toamna anului 2014 au avut loc 5 Forumuri naționale ale femeilor*: Forumul Femeilor Primari, Forumul Femeilor Avocate, Forumul Femeilor cu Dizabilități, Forumul Femeilor din Business și
Forumul Femeilor Lidere din Comunitățile Rurale. La toate aceste evenimente, femeile au declarat cu o voce importanța principiului egalității de gen și au cerut de la clasa politică respectarea angajamentelor Europene
pe care le-a făcut cea din urmă. Acest document cuprinde cerințele concrete pe care femeile le-au vociferat și le-au inclus în Rezoluțiile de la aceste evenimente.

* Femeile din Moldova sunt și femeile de etnie romă, găgăuză, ucraineană și bulgară, femeile cu dezabilități, femeile de culoare, femeile homosexuale și femeile ce se identifică cu altă religie decât cea majoritară,
ortodoxă.

I. Participare şi Reprezentare Echilibrată

La momentul actual nivelul de reprezentare a femeilor în Parlamentul Republicii Moldova este sub media ţărilor Uniunii Europene, ţărilor membre ale OSCE şi chiar media globală. Pe parcursul ultimelor 5 scrutine
parlamentare şi 2 scrutine locale, ponderea femeilor în rândul candidaţilor nu a înregistrat creşteri semnificative. Ponderea femeilor candidaţi în alegerile din 2005 era de 29%, iar în 2014 aceasta a constituit
30,5%. Putem constata că în perioada de un deceniu, clasa politică nu a realizat schimbări semnificative în ceea ce priveşte reprezentarea echitabilă a femeilor şi bărbaților în procesul electoral.

Solicităm:
(1) Repartizarea politică a funcţiilor înalte în stat (Preşedinte, Speaker al Parlamentului, Prim-Ministru) într-un mod în care cel puţin la una dintre aceste funcţii să fie desemnată o femeie.

(2)Criteriul reprezentării echitabile a femeilor şi bărbaţilor să fie parte la algoritmul de desemnare de către partide a tuturor funcţiilor cu caracter politic atît în Parlament (Vice-preşedinţii, preşedinţii comisiilor
parlamentare, Biroul permanent, şefii delegaţiilor), Guvern şi alte poziţii cum ar fi Agenţiile Subordonate Parlamentului sau Guvernului, cît şi la desemnarea ambasadorilor.

(3) În primele 100 de zile ale mandatului noului Parlament, să fie adoptate în lectură finală proiectul de lege cu privire la introducerea cotei minime de reprezentare. Legea adoptată trebuie să conţină următoarele
prevederi minime: (I) cota minimă de 40%, (II) cota să fie aplicată pe fiecare 5 locuri din lista de candidaţi, (III) CEC şi instituţiile electorale la nivel raional şi local să nu înregistreze listele de candidaţi care nu respectă
aceste cerinţe, (4) prevederile date să fie aplicabile alegerilor locale generale din 2015.

(4) De asemenea, Parlamentul trebuie să adopte în primele 100 de zile pachetul de legi cu privire la transparența campaniilor electorale şi a partidelor politice în modul propus de reprezentanţii societăţii civile.
Pachetul de legi adoptat trebuie să includă în mod obligatoriu următoarele prevederi: (1) acordarea fondurilor publice partidelor (30% din fonduri) proporţional cu reprezentarea femeilor şi a tinerilor în funcţiile
elective, (2) să ofere posibilitatea organizaţiilor de femei şi de tineri din partide să utilizeze cel puţin o treime din fondurile primite de la stat în activităţi care vor promova participarea femeilor şi a tinerilor în procesul
electoral şi politic.

II. Violenţa faţă de femei şi violenţa în familie

Violența față de femei și violența în familie este o problema gravă și un fenomen răspândit în Moldova. Conform datelor oficiale (BNS 2011) privind violența în familie împotriva femeii, în Republica Moldova șapte
din zece femei din zonele rurale și șase din zece femei din urbe au suferit de cel puțin o formă de violență din partea soțului/partenerului intim pe parcursul vieții, iar 12% din toate femeile au fost supuse tuturor
formelor de violență.

Solicităm:
(1)Îmbunătăţirea legislaţiei prin introducerea următoarelor prevederi: (1) posibilitatea emiterii în regim de urgenţă a ordonanţei de protecţie de către colaboratorii IGP, (2) stabilirea modalităţii de compensare pentru
victimele violenţei domestice, (3) mecanism clar şi predictibil de finanţare a Centrelor de Asistenţă şi Protecţie, (4) Măsuri mult mai dure pentru atragerea la răspundere penală a agresorilor.

(2) Semnarea şi ratificarea Convenţiei Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei în familie (Convenţia de la Istanbul) pînă la sfîrşitul anului 2015.

(3) Sporirea alocaţiilor publice pentru extinderea serviciilor şi programelor destinate atît victimelor violenţei domestice cît şi agresorilor. Astfel încât, pînă în anul 2018, aceste servicii să fie prezente în fiecare raion din
ţară conform standardului minim European de un loc în plasament la 10 mii locuitori.

(4) Elaborarea în anul 2015 a unei politici publice clare şi ambiţioase în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie. Aceasta trebuie să conţină angajamente ferme în ceea ce priveşte îmbunătăţirea: (1)
mecanismului de reclamare a cazurilor de violenţă, (2) activităţii echipelor multidisciplinare, (3) monitorizării aplicării sau încălcării ordonanţelor de protecţie, (4) instruirii permanente a tuturor reprezentanţilor
instituţiilor relevante (MAI, APL, etc.).

(5) Crearea unui departament special în cadrul Ministerului responsabil exclusiv de coordonarea implementării politicii publice în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familiei. Crearea unităţilor
specializate pe cazurile de violenţă în familie şi violenţei asupra femeii în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Procuraturii, Ministerul Sănătăţi şi Autorităţilor Publice Locale.

(6) Angajament ferm din partea Guvernului pentru elaborarea raportului anual cu privire la violenţa în familie şi violenţa faţă de femei. Acesta să fie elaborat cu participarea tuturor instituţiilor relevante şi făcut public în
primul trimestru al următorului an.

III. Piaţa Muncii

Prevederi legale și politici care la un moment dat erau menite să ”răsplătească” femeile pentru rolul lor disproporțional în îngrijirea copiilor, vin să discrimineze femeile pe piața muncii în contextul actual când
societatea sesizează importanța reconcilierii vieții profesionale cu cea personală și importanța implicării sporite a taților în îngrijirea copiilor.
Două fapte ilustrează perfect dezechilibrul în politicile actuale de acordare a concediilor de îngrijire a copilului: deși Moldova are cea mai lungă perioadă de concediu plătit de îngrijire a copilului dintre toate țările
Uniunii Europene, tot Moldova are cea mai mică rată de fertilitate în acest context. Deci, actualele politici: (1) nu motivează tinerele familii să aibă copii; (2) discriminează femeile pe piața muncii; (3) rezultă în decalaje de
gen în salarii și pensii; (4) nu încurajează femeile cu copii să re-intre pe piața muncii, rezultând în atrofierea calităților profesionale; și (5) nu încurajează tații să se implice în îngrijirea copiilor.

Solicităm:

(1)Adoptarea în lectură finală a modificărilor legislative pentru introducerea concediului paternal (pentru taţi) care să prevadă următoarele elemente: (I)perioada de concediu de 14 zile, în primele 100 de zile de la
nașterea copilului, (II) achitat din fonduri publice, (III) în proporţie de 100% comparativ cu salariul.

(2) Modificarea în 2015 a Codului Educaţiei astfel încît educaţia ante-preşcolară (creşele) să fie finanţată din fondurile publice începînd cu 2016, cu un angajament ferm din partea Guvernului că anual acest serviciu va fi
extins în tot mai multe regiuni.

(3)Începând cu anul 2016, modificarea cadrului legal pentru reformarea profundă a concediului de îngrijire a copilului. Reforma concediului de îngrijire a copilului va prevedea următoarele elemente:
(I) excluderea concediului suplimentar neplătit de îngrijire a copilului de la 3 la 6 ani,
(II) rezervarea a minim 2 luni din concediul plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani pentru tați / dacă familia nu utilizează acele 2 luni, ele se pierd;
(III) analiza opțiunii de micșorare a perioadei concediului plătit de îngrijire a copilului, care la moment este până la vârsta de 3 ani / această opțiune trebuie condițională de solicitarea (2) – creșe din
această listă;
(IV) modificarea plăţilor în perioada concediului de îngrijire a copilului în următorul fel: pentru femei în descreştere – pentru a le motiva să revină mai rapid pe piaţa muncii, iar pentru bărbaţi în creştere
pentru a-i motiva să beneficieze cît mai mult de concediul de îngrijire a copilului.

(4)Reforma profundă a sistemului de pensii inclusiv prin: (I) egalarea treptată a vârstei de pensionare; (II) modificarea formulei de calcul a cuantumului pensiei pe parcursul concediului de îngrijire a copilului; (III)
egalarea stagiului de cotizare.

(5) Guvernul să adopte un regulament cadru care să descrie în mod specific procedurile de non discriminare (prevederi ce vor preveni discriminarea la angajare, remunerare, avansare profesionala, acces la beneficii)
care trebuie să fie respectate de către toţi angajatorii în special cei care au un număr de peste 50 de angajaţi.

(6) Să optimizeze şi dezvolte registrul de abilități și competenţele profesionale, în conformitate cu raportul cerere/ofertă pe piața forței de muncă, astfel încât orice profesie să fie valabilă atât la masculin, cât și la
feminin. De ex. secretar/secretară; tractorist/tractoristă; avocat/avocată; asistent/asistentă; etc.

(7) Să recunoască legal activitățile de îngrijire la domiciliu persoanelor cu dezabilități ca stagiu de muncă eligibil pentru salarizare și pensionare.

IV. Antreprenorialul Feminin

Femeile din Republica Moldova conduc 27% din afacerile de pe teritoriul tarii, iar majoritatea – 85% sunt în mediul urban, dintre care 60% în capitală (potrivit studiului Confederației Naționale a Patronatului 2013).
După mărimea lor, afacerile conduse de femei sunt mici atât după numărul de angajați, cât după volumul veniturilor din vânzări. Aceasta le oferă antreprenoarelor o flexibilitate mai mare pentru a combina businessul
cu grija pentru familie, copii şi casă. Majoritatea femeilor dețin afaceri în domeniul serviciilor de consultanță, instruire, publicitate, turism, comerț, industria ușoara și confecții.

Barierele, cu care se confruntă femeile de afaceri, sunt de câteva tipuri: obstacole contextuale – care presupun perceperea femeilor în afaceri, mentalitatea și perceperea societății, lipsa modelelor de rol; obstacole
economico-financiare – accesul insuficient a antreprenoarelor cu experiență și a celor start-up la resurse financiare, lipsa programelor dedicate pentru dezvoltarea afacerilor de către femei; obstacole soft – nivelul
de pregătire antreprenorială, accesul la instruire în domeniul afacerilor și la resurse informative.

Solicităm:

(1)Elaborarea și aprobarea unui Program (Strategia) de Dezvoltare a Antreprenoriatului Feminin in Moldova de către Ministerul Economiei în cooperare cu alte ministere, agenții de resort, parteneri de dezvoltare și
asociațiile de afaceri. Programul să includă un plan de acțiuni cu activități punctate şi resurse financiare alocate.

(2)Instituirea unui produs de garantare a creditelor pentru femei în afaceri (afaceri în care beneficiara este administrator şi una din co-fondatori) cu rata de dobânda pe produsul de garantare 0%. Produsul de
garantare să fie instituit în cadrul Fondului de Garantare de Stat gestionat de ODIMM.

(3)Crearea unui Fond giratoriu pentru creditarea femeilor în afaceri, în special pentru crearea și dezvoltarea afacerilor în zonele rurale. Creditele să fie oferite la rată de dobândă preferențială pentru acoperirea
cheltuielilor administrative. Fondul să fie unul consolidat de stat fiind suplinit inclusiv din resursele
partenerilor de dezvoltare.

(4) Completarea strategiei de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2012-2020, aprobata prin HG nr. 685 din 13.09.2012 cu o componenta ce tine de susținerea si dezvoltarea
antreprenorialul feminine.

(5)Elaborarea unui program de instruire și mentorat dedicat femeilor în afaceri și bazat pe necesitățile de dezvoltare personală și antreprenorială a femeilor și crearea de parteneriate.

(6)Colectarea datelor statistice relevante și elaborarea studiului referitor la impactul afacerilor conduse de femei în Republica Moldova.

(7)Implicarea mai activă şi consolidarea asociațiilor de afaceri în domeniul promovării femeilor în business prin crearea unei platforme de dialog/coordonare permanenta a acțiunilor si politicilor ce țin de
antreprenorialul feminin cu implicarea reprezentanților instituțiilor publice si nonguvernamentale interesați
de promovarea femeilor în afaceri.

V. Instituţii şi Proceduri pentru Egalitatea de Gen

Cadrul instituţional pentru asigurarea egalităţii de gen este ineficient, fapt care duce la implementarea superficială a politicilor din domeniu iar majoritatea strategiilor sectoriale sunt adoptate fără a ţine cont de
perspectiva egalităţii de gen.
Printre cele mai mari provocări în acest sens sunt: (1) gradul redus de responsabilitate a agențiilor/instituțiilor publice pentru realizarea egalității de gen, (2)capacitate redusă de a înţelege şi a formula diferite
opțiuni de politică pot avea impact diferit pentru femei şi bărbaţi și (3) un mecanism foarte slab de monitorizare și responsabilizare a instituțiilor publice pentru realizarea egalității de gen.

Solicităm:

(1)Instituirea în cadrul Parlamentului a unei comisii cu responsabilități clare pentru asigurarea şi promovarea egalităţii de gen, această sintagmă sau echivalentul să se regăsească şi în denumirea comisiei. Atribuţiile
comisiei vor include: (I) avizarea obligatorie a tuturor actelor legislative relevante din perspectiva impactului asupra egalităţii de gen, (II) audierea anuală a tuturor autorităţilor centrale în ceea ce priveşte progresele în
implementarea politicii de stat în domeniu cît şi a angajamentelor internaţionale relevante pentru domeniu (CEDAW, UPR, MDG, etc.).

(2) La crearea noului Guvern, instituirea simbolică a sintagmei pentru asigurarea şanselor egale sau a unei sintagme echivalente în denumirea ministerului de resort.

(3) Instituirea în toate ministerele, începând cu anul 2016, a unităţilor de gen. Acestea vor: (I) activa cu normă deplină, cel puţin în ministerele responsabile de: Afacerile Interne, Economie, Educaţie, Sănătate şi
Piaţa Muncii; (II) activa în cadrul direcţiilor de monitorizare şi analiză a politicilor în baza unui regulament clar de activitate; (III) vor avea sarcina principală de a integra principiul egalităţii de gen în toate etapele ciclului de
politici publice.

(4) Guvernul va adopta în anul 2015 regulamentul cu privire la asigurarea şanselor egale (ce prevede integrarea perspectivei de gen, dezabilitate, sărăcie, vîrstă, etc. ). Acest regulament va prevedea integrarea
perspectivei egalităţii în procesul de elaborare a politicilor publice, inclusiv a bugetului. Guvernul va introduce ca prevedere obligatorie, analiza impactului asupra egalităţii şanselor pentru elaborarea şi evaluarea tuturor
politicilor publice sectoriale.

(5) Abilitarea Consiliului pentru prevenirea si eliminarea discriminării cu atribuția de aplicare a sancțiunilor contravenționale. Standardele europene în domeniu, nemijlocit Directiva 43/200/EC, susțin crearea unor
instituții independente cu mandat comprehensiv și eficient care să asigure eficacitatea implementării practice a legislației antidiscriminare. Astfel, printre atribuțiile minimale cu care trebuie asigurată instituția națională
cu rol în prevenirea și combaterea discriminării (i.e. Consiliu) se regăsește sancționarea contravențională a faptelor de discriminare.

(6) Elaborarea anuală a Raportului pe Egalitatea Şanselor de către Guvern şi prezentat public nu mai târziu de primul trimestru al următorului an.

(7) Biroul Naţional de Statistică să asigure dezagregarea tuturor datelor statistice pe criteriul de gen.