Viitorii profesori, absolvenţi de nota cinci şi şase

Mulţi dintre tinerii admişi la specialităţile pedagogice, pe locurile cu finanţare bugetară, au note foarte mici. Experţii sunt de părerea că dacă aceştia nu a fost în stare să înveţe mai bine în liceu, nu o vor face nici la universitate şi, în consecinţă, vor deveni profesori slabi.

După ce universităţile au tras linia la prima etapă de admitere un adevăr dureros a ieşit la iveală: viitorii dascăli au intrat la facultate cu note de 5 şi 6. La Pedagogie, Litere, Arte Plastice, Informatică, Matematică, Istorie şi Educaţie Civică, indiferent de universitate, mulţi tineri au prins locuri la buget chiar dacă abia au luat Bacalaureatul.

Astfel, la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă“, a fost înregistrată cea mai mică notă de intrare, 5,17 la specialitatea educaţia tehnologică, cu predare în limba rusă. Primul admis la această specialitate a fost cu 6,06. În grupa cu predare în română, situaţia este asemănătoare. Primul deasupra liniei are media de concurs 5.76, pentru absolvenţii din Chişinău şi Bălţi, şi 5.96 – pentru cei din alte localităţi.

Cel mai mare concurs, la engleză-română

La Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Litere, care pregăteşte cadre didactice, media de admitere a fost una dintre cele mai joase. La specialitatea limba şi literatura română-greacă primul de deasupra liniei a intrat cu 5.87, la limba şi literatura română-latină, cu media de 6.84, şi limba şi literatura română-rusă, cu media – 6.91.

Cel mai mare concurs, la engleză-română La Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Litere, care pregăteşte cadre didactice, media de admitere a fost una dintre cele mai joase. La specialitatea limba şi literatura română-greacă primul de deasupra liniei a intrat cu 5.87, la limba şi literatura română-latină, cu media de 6.84, şi limba şi literatura română-rusă, cu media – 6.91.

La Facultatea de Arte Plastice şi Design, dar şi la cea de Informatică şi Tehnologii Informaţionale în Instruire, din cadrul Universităţii „Ion Creangă“, la fel s-a intrat la buget cu note între 5 şi 6. Cele mai mari medii de admitere de la această instituţie au fost la specialităţile de la limbi străine, precum limba şi literatura engleză şi germană (medii între 9,38-9,28), limba şi literatura franceză şi engleză (medii între 9,28-9,19) etc.

Cu note foarte mici au fost admişi şi mulţi candidaţi care au optat pentru universităţile pedagogice de la Cahul şi de la Bălţi. Viitorii profesori de limba română, matematică, informatică, fizică, educaţie tehnologică, de la Universitatea „Alecu Russo“ au intrat la buget cu medii de 5 şi 6. Cea mai mică notă de concurs de la Bălţi care i-a permis, totuşi, absolventului să devină student pe locurile finanţate de stat e de 5,83 la asistenţă socială. Spre deosebire de Bălţi şi Chişinău, la Cahul medii de concurs între 5 şi 6 au fost suficiente pentru a prinde un loc la buget la istorie şi educaţie civică sau la limba şi literatura franceză şi engleză.

Citeste mai mult: adev.ro/mr1ngn

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *