Thorbjorn Jagland: „Guvernul trebuie să înceapă imediat epurarea oficialilor corupţi din instituţiile publice”

R. Moldova, o mică ţară cu doar 3.5 milioane de oameni, riscă să devină următoarea criză de securitatea a Europei, cu potenţiale consecinţe care ar depăşi propriile frontiere, scrie Thorbjorn Jagland, fost premier al Norvegiei, actual secretar general al Consiliului Europei, într-un articol pentru The New York Times.

Thorbjorn Jagland scrie că R. Moldova se află la răscrucea dintre Est şi Vest a Europei. Din momentul în care şi-a declarat independenţa, în 1991, puterea de aici a alternat între Partidul Comunist, care a solicitat în mod constant legături puternice cu Rusia, şi partidele pro-europene, care au susţinut ferm aderarea la UE.

Potrivit secretarului general al Consiliului Europei, în 2009, pro-europenii au venit la putere şi au înregistrat mai multe progrese pe plan intern şi extern. În articol se aminteşte despre semnarea Acordului de asociere cu UE, care îşi propune ca, treptat, să integreze R. Moldova în comunitatea europeană. „Exporturile au crescut, economia a crescut şi, în schimbul unei serii de reforme, inclusiv asigurarea drepturilor omului, cetăţenilor R. Moldova le-a fost acordat dreptul de a călători fără vize în UE”, punctează Thorbjorn Jagland.

Cu toate acestea, în prezent, situaţia este mai puţin optimistă, deoarece s-a întreprins prea puţin pentru a deschide economia ţării şi pentru a face mai transparente instituţiile statului.

Potrivit acestuia, corupţia a rămas endemică, iar ţara rămâne în continuare în mâinile oligarhilor, pe când veniturile mici au împins sute de mii de cetăţeni moldoveni să plece peste hotare, în căutarea unei vieţi mai bune.

„Ceea ce îi uneşte pe cei care militează pentru UE şi cei care militează pentru Uniunea Vamală este ura palpabilă faţă de elitele corupte. Dacă întrebi un simplu cetăţean care e diferenţa dintre viaţa sub guvernarea diferitor partide, vei auzi frecvent că aceasta nu există”, scrie Thorbjorn Jagland.

Înaltul oficial european aminteşte că, la sfârşitul anului trecut, un miliard de dolari a dispărut din trei bănci. Scandalul a ajuns să simbolizeze incapacitatea statului de a proteja interesele cetăţenilor. Puţini cred că indivizii responsabili vor fi traşi la răspundere sau că banii vor fi restituiţi. Finanţările externe au fost suspendate, în aşteptarea unor acţiuni concrete de redresare a corupţiei şi aducere a sectorului financiar în ordine.

Thorbjorn Jagland propune un şir de măsuri necesare pentru revenirea R. Moldova la stabilitate. Printre acestea se numără măsuri urgente de remediere a băncilor, investigarea oficialilor corupţi, în special a judecătorilor, renunţarea la imunitatea deputaţilor, oferirea autonomiei pentru CNA, CNI şi PG şi demonopolizarea presei.

Secretarul general al Consiliului Europei mai subliniază că şi la nivel regional lucrurile sunt complicate. În ultimul timp, a existat o deteriorare gravă în relaţiile cu Transnistria, regiune separatistă, populată preponderent de vorbitori de limbă rusă. Deşi conflictul a fost îngheţat, criza din Ucraina a provocat temeri privind dezgheţul acestuia. „Mulţi se tem că, în R. Moldova, Transnistria ar putea deveni următoarea Crimee”, scrie Thorbjorn Jagland, subliniind că liderii transnistreni se plâng că R. Moldova conspiră cu Ucraina pentru a menţine regiunea din stânga Nistrului sub blocadă economică.

Potrivit autorului, guvernul nou-format al R. Moldova trebuie să acţioneze rapid.

Lecţia Ucrainei arată că, în Europa de astăzi, rezistenţa şi stabilitatea unui stat depind de angajamentul său de a asigura democraţia şi condiţiile unui stat de drept.

R. Moldova trebuie să se gândească acum la securitatea sa şi la asigurarea democraţiei. „Pe lângă măsurile urgente necesare pentru stabilitatea sitemului bancar, guvernul trebuie să înceapă imediat epurarea oficialilor corupţi din instituţiile publice”, mai punctează Thorbjorn Jagland.

Sursa: ZDG

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *