Mass-media și ponderea femeilor – nevoia unei schimbări a mentalităţii tipizate despre rolul femeii şi al bărbaţilor în viaţa profesională

S-a întâmplat vreodată, în calitate de cititori de ziare, pe hârtie sau ecrane, să constatăm cu surprindere că realităţile despre care citim parcă ar fi  desprinse dintr-o lume în care femeile sunt o aproape neobservată minoritate, dacă nu chiar o absenţă? Cum se explică acest lucru în condiţiile în care în redacţii femeile pot da oricând riposta, chiar numeric?  Şi ce este de făcut ca măcar în modul în care se abordează realităţile să nu se facă omiteri şi să se asigure echilibrul necesar, inclusiv de gen? O problemă, despre care vom discuta cu directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente (API), Petru Macovei.

Europa Liberă: Privindu-se în oglindă, dle Macovei, societatea moldovenească se vede mai mult arogant masculină. Inclusiv în presă, unde echilibrul de gen rămâne o problemă a politicilor editoriale – şi nu este necesar un studiu general ca să vedem în general acest lucru. Cum însă se concretizează în cifre şi abordări această realitate în urma unor recente autoevaluări  pe care API le-a coordonat în cadrul unui proiect?

Petru Macovei: „Este adevărat că nu ar trebui să facem un studiu ca să înţelegem că societatea moldovenească este masculizată. Nici nu am făcut acest lucru. Ceea ce am făcut noi este că am încercat să învăţăm colegii noştri din instituţiile mass-media să-şi facă autoevaluarea pe acest domeniu – pe domeniul acoperirii subiectelor jurnalistice prin prisma dimensiunii de gen. Facem acest lucru din februarie anul curent. Am făcut-o până în ultima săptămână a lunii octombrie.

În cadrul acestui proiect instituţiile mass-media, 17 la număr, şi-au autoevaluat produsul jurnalistic şi au transmis către asociaţie nişte rapoarte lunare care ne-au permis să vedem care este tabloul general. Şi tabloul este descurajator, ca să-i zicem aşa. Într-adevăr instituţiile mass-media au o problemă de politică editorială privind asigurarea echilibrului de gen în produsele jurnalistice. În majoritatea absolută a materialelor realizate de colegii jurnalişti, fie articole, ştiri, interviuri, etc. au protagonişti bărbaţi. În procente ar fi 52,8% din articolele publicate în ultima lună pentru care avem date şi numai în aproape 22% de cazuri este vorba de femei.”

Europa Liberă: Revenim şi la alte cifre dacă o să consideraţi de cuviinţă, dar mulţi s-ar întreba, totuşi, la ce ar folosi asemenea autoevaluări menite să scoată în evidenţă faptul că bărbaţii sunt mult mai vizaţi jurnalistic, să spunem aşa? Că doar – ar spune vreun cârcotaş – nu s-ar pune problema să se mărească în mod artificial numărul protagonistelor despre care se dau ştiri, se fac relatări, reportaje sau cu care se fac interviuri?

Petru Macovei: „Tocmai pentru asta şi sunt utile astfel de autoevaluări. Colectivele redacţionale trebuie să se îngrijească de faptul că în produsele jurnalistice pe care le publică trebuie să fie prezenţi în egală măsură sau în măsură cât de cât echilibrată şi femeile, şi bărbaţii. Pentru că ceea ce se întâmplă la momentul actual la noi este, în opinia noastră, dar şi a experţilor în domeniul echilibrului de gen, este o majorare artificială a ponderii bărbaţilor.

Este adevărat că sunt mai mulţi bărbaţi politicieni, de exemplu, dar asta nu înseamnă că instituţiile mass-media trebuie să reflecte doar bărbaţii prin prisma politicului şi atunci astfel de autoevaluări ajută redacţiile care într-adevăr înţeleg importanţa acestei probleme şi vor să o rezolve să aibă tabloul, să înţeleagă aceste lucruri, să înţeleagă care sunt domeniile, rubricile şi segmentele editoriale în care trebuie să intervină.”

Europa Liberă: Totuşi cum să asiguri într-un ziar echilibrul de gen în cele scrise dacă în viaţa reală numărul bărbaţilor din politic este uriaş pe lângă cel al doamnelor? Iată în acest caz concret…

Petru Macovei: „Haideţi într-adevăr să vedem acest caz concret. Dacă ne uităm în politic, datele arată că în perioada mai-iulie spre exemplu în politică bărbaţii au fost protagonişti a 74% din totalul articolelor, iar femeile doar în 8, aproape 9%. Cum acest lucru poate fi schimbat?

În primul rând este absolut falsă justificarea că evenimentele politice sunt organizate de bărbaţi, corespunzător jurnaliştii nu au cum să nu spună doar despre bărbaţi. Chiar dacă acest lucru se întâmplă, în Parlamentul Republicii Moldova, în Guvern sunt aproape doar numai bărbaţi, dar asta nu înseamnă că colectivele redacţionale, care ele însele decid evenimentele pe care le mediatizează, să spunem aşa, păi în acest caz pot fi găsite, pot fi completate articolele, reportajele cu surse suplimentare din rândul experţilor. Dacă evenimentul este organizat de bărbaţi, atunci editorul, reporterul poate asigura un cât de mic echilibru de gen prin „racolarea” a unei experte care să comenteze ceea ce se întâmplă.

Veţi spune probabil că sunt puţine femei experte. Este încă un fals. Sunt suficiente experte, doamne care pot să ofere expertiză calificată şi calitativă chiar şi în domeniul politicului inclusiv. Trebuie doar ca colectivele redacţionale să caute aceste experte şi avem exemple bune când redacţiile unor instituţii mass-media reuşesc să facă acest lucru.”

Europa Liberă: Cum se explică totuşi această situaţie că în produsul jurnalistic femeile sunt o aproape o neobservată minoritate, dacă nu chiar o absenţă? Asta în condiţiile în care în redacţii femeile pot da oricând riposta, chiar numeric?

Petru Macovei: „Într-adevăr am putea aduce argumentul că femei în redacţii sunt mai multe şi chiar în acele 17 redacţii cu care lucrăm noi pe acest segment, 73% din totalul reporterilor sunt tocmai doamne care, iată că, scriu doar despre bărbaţi, sau preponderent despre bărbaţi. Acest lucru are şi o explicaţie.

Nu vreau să spun că lucrurile stau chiar foarte şi foarte prost: dacă comparăm rezultatele din ultimul raport care ne este disponibil, cel pe mai-iunie, faţă de începutul exerciţiului de autoevaluare, observăm o creştere a ponderii femeilor în produsele mass-media şi, dimpotrivă, o scădere a ponderii bărbaţilor cu aproape 10 puncte procentuale.

Dacă e să ne referim la motivele, cauzele unei atare situaţii, este vorba de mentalitatea care este specifică tuturor moldovenilor, iar mass-media este o oglindă a societăţii, aşa cum aţi spus în debutul emisiunii, şi atunci sigur că jurnaliştii sunt produsul societăţii noastre, pe de o parte, iar pe de altă parte, în societatea moldovenească nu s-a obişnuit să se îngrijească pentru asigurarea acestui echilibru de gen, inclusiv acest lucru nu reprezintă o preocupare, din păcate, a multor redacţii, de aceea noi prin acest exerciţiu de autoevaluare unul din scopul principal este să obişnuim redacţiile să măsoare această situaţie – este sau nu este echilibru de gen pe diverse domenii – şi, corespunzător, pornind de la aceste măsurări, să încerce să repare situaţia, sau să schimbe situaţia în mai bine. ”

Europa Liberă: De fapt, ce fel de recomandări pot fi în acest sens?

Petru Macovei: „Există un Consiliu de evaluare al acestui proiect care oferă lunar fiecărei redacţii recomandări. Recomandările generale ar fi ca fiecare redacţie să-şi elaboreze şi actualizeze o listă de experte pe domeniile tematice pe care le abordează mai des. Aşa cum am spus mai înainte, trebuie să renunţăm la justificarea falsă a discrepanţelor de gen, precum că toate evenimentele sunt organizate de bărbaţi, ar trebui să fie abordate mai des temele care vizează cazurile de inegalitate a femeilor şi bărbaţilor.

De asemenea este indicat ca jurnaliştii să contribuie la schimbarea mentalităţii tipizate despre rolul femeii şi a bărbaţilor în viaţa profesională şi privată. Trebuie să utilizăm cât mai des date statistice dezagregate după criteriul de gen şi aşa mai departe. Sunt multe recomandări şi avem, aşa cum vă spuneam, exemple când urmând aceste recomandări, redacţiile au reuşit să asigure un echilibru mai bun al genului în produsul jurnalistic. Sigur că nu o să ajungem niciodată să asigurăm un produs echilibrat sută la sută din perspectiva de gen, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să încercăm să facem acest lucru.”

Europa Liberă: Cum stau lucrurile în privinţa altor situaţii de dezechilibru: de exemplu reflectarea de către mass-media a omului de la ţară şi a orăşeanului, a realităţilor din mediul rural şi cel urban, unde se vede cu ochiul neînarmat contrastul destul de mare, faţă de dezechilibrul de gen lucrurile acestea cum se prezintă?

Petru Macovei: „Chiar dacă nu am măsurat, se vede cu ochiul neînarmat că jurnaliştii preferă să acopere subiectele din mediul urban versus cel din mediul rural şi acest lucru ar trebui de asemenea să constituie o preocupare a politicilor editoriale ale mass-media şi poate că este cazul să încercăm să facem nişte recomandări şi pe acest subiect.”

Sursa: www.europalibera.org

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *