Legea 2%: Ce s-a propus și ce s-a votat în Parlament

Legea 2% a fost votată la una din ședințele trecute de către Parlament. Astfel, ONG-urile din Moldova vor putea fi parţial finanţate și de contribuabili.

Vestea a ridicat mai multe întrebări în rândul reprezentanților societății civile. Asta pentru că proiectul adoptat nu este cel la care s-a muncit o perioadă mai lungă de timp. Documentul aprobat a fost promovat de un grup de deputați, în timp ce proiectul inițial, promovat de Consiliul ONG și Consiliul Național de Participare s-a blocat pe agenda Guvernului la insistența Ministerului Finanțelor.

„Primul proiect de lege 2% a fost realizat, aproximativ zece ani în urmă, de către ministrul Justiției, Oleg Efrim, în calitate de expert PNUD, pentru Guvern. Cinci ani în urmă, forumul ONG a inclus documentul în rezoluția sa și astfel, Consiliul ONG a făcut pledoarie ca 2% să fie inclusă în cele două Strategii de Dezvoltare a Societății Civile (prima votată de PCRM și a doua votată de Alianță și PCRM. Conform Strategiei de 2% votate în unanimitate de către Parlament, de acest proiect trebuia să se ocupe Guvernul”, declară Antonița Fonari, vicepreședinta Consiliul Național de Participare.

Sursa este de părere că în Parlament s-a adoptat un document care de fapt este pe ordinea de zi a Guvernului, fără ca să fie făcut public și să fie discutat cu beneficiarii acestuia. „Acest lucru s-a întâmplat în situația când avem concepția de colaborare a Parlamentului cu societatea civilă, strategia de dezvoltare a societății civile și legea cu privire la transparența decizională. Totul a fost făcut „pe sub mânecă”, să nu fie discutat”, a precizat sursa.

Cum s-a întâmplat

În noiembrie 2013, Ministerul Finanțelor, reprezentat în Guvern de Anatol Arapu, a avizat negativ proiectul societății civile, scoțând documentul de pe ordinea de zi pentru consultări suplimentare.

În cadrul proiectului de lege propus de CNP și Consiliul ONG, beneficarii proiectului erau persoanele cu dizabilități, copiii rămași fără îngrijire, organizații de tineret, mediu  şi alte organizaţii de utilitate publică. Includerea cultelor religioase printre beneficiarii proiectului de lege era condiționată de obţinerea statutului de utilitate publică şi respectarea condiţiilor de raportare similare cu organizaţiile obşteşti.

În ianuarie 2014, s-a aflat că legea 2% a fost deja votată, asta deși societatea civilă știa că subiectul a fost retras din Guvern. Într-o intervenție pentru UNIMEDIA, președintele comisiei economie, buget și finanțe, Veaceslav Ioniță, a explicat că, de fapt, au existat două proiecte referitor la legea 2% – unul elaborat de Guvern (promovat de Consiliul ONG și CNP) și unul de un grup de deputați. „A existat solicitarea din partea ultimilor ca proiectul lor să fie examinat odată cu politica bugetar-fiscală. Acest lucru s-a întâmplat și legea a fost aprobată”, a mai spus Ioniță pentru portalul nostru de știri.

Într-o discuție pe facebook, deputatul Valeriu Ghilețchi a intrepretat nemulțumirea reprezentanților societății civile, referitor la adoptarea legii 2%, ca o luptă contra bisericii. „A exclude cultele religioase ar fi o formă de discriminare”, scrie acesta. Președintele comisiei economie, buget și finanțe, Veaceslav Ioniță, susține pledoaria colegului său de partid. Acesta a menționat într-un comentariu că vede disputa ca o luptă contra bisericii. „E ca o susținere pentru biserici, care cel mai bine rezolva unele probleme ale societății cum ar fi: bătrânii, copii orfani, oamenii cu necesitate speciale, etc. Sunt sigur că ONG-urile tot rezolva foarte multe necesități ale societății, dar de ce se încearcă a contrapune biserica cu ONG?”, se întreabă legislatorul.

De celaltă parte, Antonița Fonari declară că cele două grupuri, Consiliul Naţional al ONG-urilor din Republica Moldova și Consiliul National pentru Participare, au promovat ideea ca 2% să fie direcționat organizațiilor societății civile care dețin statutul de utilitate publică, fapt ce include asociațiile obștești sociale, de media, dar și bisericile. Sursa a menționat că, pe 28 ianuarie, grupul pe care-l reprezintă va oferi o reacție oficială.

Ce prevedea proiectul discutat și promovat de Consiliul ONG și CNP:

– Persoanele fizice și juridice pot să direcţioneze anual un cuantum procentual de până la 2% din suma impozitului pe venit achitat, către organizaţiile necomerciale de utilitate publică. 

– Desemnarea procentuală – reprezintă procesul în care contribuabilii (persoana fizice / persoane juridice), care nu au datorii la bugetul public naţional, să direcţioneze un cuantum procentual de până la 2% din suma impozitului pe venit achitat anual, către organizaţiile necomerciale de utilitate publică în drept să participe la mecanismul de desemnare procentuală.

– veniturile obţinute de către organizaţiile necomerciale de utilitate publică conform legii în urma desemnării procentuale nu sunt supuse impozitării.

– Conceptul pune accent pe utilitatea publică: adică statul oferă posibilitatea ca ONG să aibă bani care normal ar fi trebuit să se ducă în bugetul de stat – cu condiția ca acestea să exercite activitatea de utilitate publică în domeniul sociale, cultural, științific, asistență socială, drepturile omului, etc.  

Ce prevede articolul votat de către Parlamentul R. Moldova la propunerea unor deputați:

34. Articolul 88 se completează cu alineatul (7) cu următorul cuprins: „(7) Persoanele fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), pot dispune asupra destinaţiei unei sume de până la 2% din suma calculată la buget a impozitului pe venit din salariu pentru susţinerea organizaţiilor necomerciale de utilitate publică şi a instituţiilor religioase. Mecanismul de repartizare procentuală şi lista organizaţiilor necomerciale de utilitate publică şi a instituţiilor religioase care beneficiază de direcţionarea unui cuantum procentual din impozitul pe venit achitat pe parcursul unui an se stabilesc de Guvern.”

Din text reiese că deputații au exclus din lege „persoanele juridice” și au adăugat alături de ONG-uri și „instituțiile religioase”.

Reprezentanții societății civile sunt de părere că proiectul discutat în cadrul grupului de lucru (proiectul promovat de Consiliul ONG și CNP) prevedea niște modificări sistemice ale Codului Fiscal, care putea asigura o bună aplicare a noului mecanism, în timp ce Parlamentul a votat doar o normă la Codul Fiscal care nu este coroborat cu alte instituții din acest cod, ceea ce pune în dificultate aplicarea mecanismului.

„Grupul de lucru al Consiliul ONG și CNP a urmărit logica ca entitățile care vor participa la acest mecanism să aibă o activitatea de utilitate publică (ceea ce este o condiție care este respectată de toate statele care au practica implementată). Norma votată de către Parlament prevede că doar ONG-urile să fie de utilitate publică, în timp ce instituțiile religioase vor primi aceste fonduri indiferent de activitatea pe care o au, fără a fi obligate să aibă o activitate de utilitate publică”, mai spun reprezentanții ONG-urilor.

„Este o chestie de procedură care a fost încălcată. Parlamentul are concepția de a colabora cu societatea civilă. Orice document de dezvoltare este discutat cu societatea civilă. În acest caz, scopul lor a fost de a obține un beneficiu pentru biserică. Vine electorala. S-a încălcat orice bun simț, legalitate. Este un pact al diavolului cu biserica. Sunt niște înțelegeri electorale”, spune Antonița Fonița pentru UNIMEDIA.

Istoricul consultărilor: 

Grupul de lucru inter-instituțional a fost creat, în februarie 2013, în cadrul Ministerului Finanțelor pentru a elabora și promova conceptul mecanismului de redirecționare procentuală. Din grupul de lucru au făcut parte reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, Ministerului Economiei, Cancelariei de Stat, Inspectoratul Fiscal, Consiliul Național ONG, etc. Grupul de lucru a discutat oportunitatea elaborării unui studiu de analiză a acestui mecanism și aplicarea acestuia în practică în Republica Moldova. Studiul a fost elaborat și prezentat atât Grupului de lucru cât și în cadrul unor evenimente publice (Forumul ONG, etc.). Unii membri ai Grupului de lucru au efectuat o vizită de studiu în Slovacia pentru a învăța bunele practici pentru implementarea mecanismului. Ulterior au fost elaborate conceptul de modificare a cadrului normativ și conceptual Regulamentului care urma să asigure implementarea în practică a mecanismului. În acest exercițiu au fost efectuate sondaje cu participarea tuturor instituțiilor cheie, au fost organizate discuții separate cu fiecare instituție și actor. Proiectul ambelor documente au fost discutate în cadrul ședințelor Grupului de lucru și prezentate Ministerului Finanțelor. Într-un final, Ministerul Finanțelor a dat aviz negativ proiectului, în data de 27 noiembrie 2013, deși se discutase și se lucrase la subiect timp de aproape 1 an. Ulterior, proiectul a fost supus consultării publice pe pagina web a ministerului, care ulterior, la 3 ianuarie l-a retras din consultări.

 

Sursa: www.unimedia.info

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *