Interviu cu Excelenţa sa Ingrid Tersman, Ambasadoare a Regatului Suediei la Chişinău

„În 5 ani s-au schimbat 6 Guverne şi 3 preşedinţi. Moldova are nevoie de stabilitate”

— Sunteţi la sfârşit de mandat la Chişinău. Aţi petrecut 5 ani în Moldova, care este concluzia de bază ce o defineşte?

— Cinci ani într-o ţară străină înseamnă o perioadă foarte lungă, şi asta îţi oferă oportunitatea de a învăţa multe despre această ţară. Pe parcursul celor 5 ani petrecuţi în Moldova s-au schimbat 6 guverne, 3 preşedinţi de stat, au avut loc mai multe alegeri la nivel naţional şi local, dar şi referendumuri.

Din păcate, în ultimii ani am văzut foarte multă instabilitate politică, care a avut un efect negativ asupra dezvoltării societăţii, luptele dintre diverse forţe politice au avut de asemenea un impact negativ. Toate aceste efecte au fost amplificate de un nivel foarte înalt de corupţie pe care îl vedem în foarte multe instituţii. Cred că un stat care vrea să realizeze reforme, să modernizeze societatea are nevoie de stabilitate politică. De asemenea, are nevoie de voinţă politică şi consens. Totuşi, vreau să subliniez că Moldova are şanse foarte bune să devină un stat european, să devină un stat puternic aici, în mijlocul Europei. Pentru aceasta e nevoie doar de multă muncă, răbdare şi perseverenţă.

— De ce nu a reuşit Moldova să facă aceste transformări?

— Poate, dacă privesc atent înapoi, aşteptările au fost prea mari şi solicitările prea presante. Pentru asemenea transformări societale 5 ani înseamnă o perioadă scurtă de timp. Dacă privim la alte state din zona Europei Centrale, ele au avut nevoie, de asemenea, de mulţi ani, ca să ajungă la niveluri perceptibile de democraţie. Dar aceşti ani au fost plini de muncă consistentă şi perseverentă. Cred că Moldova a început foarte bine. Începutul reformelor a fost bun, pe parcursul primilor doi ani ai mei aici, începutul reformelor era un proces foarte vizibil.

— Reiese că am fi făcut un pas înainte şi doi înapoi?

— N-aş spune chiar aşa, aş spune că Moldova a făcut câţiva paşi înainte şi acum e nevoie să facă rapid următorii paşi. Or, cu cât mai mult o ţară înaintează în realizarea reformelor, cu atât mai necesari şi mai aşteptaţi sunt următorii paşi. Nu poţi să începi să modernizezi un stat, să începi a combate corupţia şi să te opreşti. E nevoie de paşi mai fermi pentru continuarea acestui proces. Cred că cetăţenii din Moldova doresc cu toată fiinţa aceste reforme, doresc un Guvern funcţional, care munceşte pentru cetăţeni, care oferă oportunităţi economice, locuri de muncă, care asigură instituţii şcolare bune pentru copii şi servicii de sănătate decente. Cred că pe aceasta trebuie să se concentreze Guvernul acum.

— Din cauza crizelor politice, avem o situaţie de haos. Ce ar trebui să întreprindă noul Guvern pentru stabilizare?

— În calitate de parteneri de dezvoltare, din care face parte şi Suedia, am discutat în permanenţă cu Guvernul R.Moldova. În luna februarie am produs împreună un plan de activitate, intitulat Briefing Book, care e un document de politici foarte bun, care cuprinde mai multe sectoare, şi indică foarte clar paşii care trebuie întreprinşi. Ştim că dacă Moldova va urma aceşti paşi, ţara se va mişca rapid înainte. Cred că noul Guvern va ţine cont de asta. Acest document este public şi stipulează măsuri cunoscute: lupta cu corupţia, dar şi asigurarea faptului că reforma justiţiei va demara cu adevărat, or – am văzut că această reformă a început, dar apoi nu a mai continuat la viteza şi în profunzimea necesară. De asemenea, e absolut necesară independenţa politică a instituţiilor de stat.

— Care sunt instituţiile de stat care ar trebui depolitizate în primul rând?

— Multe. Dar în primul rând Banca Naţională, Procuratura Generală, Agenţia pentru Siguranţa Alimentelor. Depolitizarea instituţiilor ar fi un semnal pentru donatorii externi că pot veni să ofere susţinere. Suedia este interesată să susţină în continuare R.Moldova, dar vrem să vedem voinţă politică pentru depolitizare.

— Aţi comunicat cu ultimii 6 premieri ai R.Moldova. Ce înseamnă un premier bun pentru acest stat?

— Cred că trebuie să fie un manager bun, în primul rând. Trebuie să fie capabil să creeze o echipă bună. El ori ea nu trebuie să fie expert în toate, dar trebuie să aibă abilităţi de a construi o echipă bună de experţi în calitate de miniştri sau consultanţi. În al treilea rând, trebuie să aibă o viziune clară, să ştie unde va duce ţara şi ce obiective vrea să îndeplinească pe durata mandatului. Şi aceste obiective trebuie să le poată expune Parlamentului înainte să fie votat. În Moldova acest proces pare diferit, judecând după ultimele evenimente.

Sper că noul Guvern a luat cunoştinţă de sugestiile partenerilor de dezvoltare, care se axează pe profesionalism şi pe responsabilitate în faţa cetăţenilor. Or, în situaţia în care se află Moldova acum, cu această criza în sectorul bancar, e nevoie de curaj ca să întreprindă nişte paşi decisivi. Acum credibilitatea clasei politice în faţa cetăţenilor este foarte redusă, ceea ce e destul de periculos. Acestea afectează de asemenea relaţia cu donatorii. Eu sper că Guvernul va lucra asupra acestor schimbări şi că cetăţenii le vor simţi cât de curând.

— Să admitem că aţi fi cetăţean al R.Moldova. Ce aţi cere Guvernului să facă în cazul acestui scandal bancar?

— Dacă aşa ceva s-ar întâmpla în ţara mea, cetăţenii ar face presiuni asupra Guvernului ca această problemă acută din sistemul bancar să fie soluţionată sub monitorizarea organismelor internaţionale, inclusiv FMI. În rândul doi, ar trebui să fie analizat şi ajustat cadrul regulator. Prevederile legale trebuie să fie de aşa fel, încât să prevină aşa situaţii chiar de la început, să facă imposibile aşa probleme bancare. Or, am văzut atacuri raider în 2013, am văzut probleme cu Banca de Economii cu mai mult timp în urmă, acum am văzut această criză acută în sectorul bancar, am văzut, de asemenea, că un şir de instituţii publice au lucrat mai puţin eficient decât ar fi trebuit – ca să rezolve problema. Cred că acest stat nu îşi poate permite să i se mai întâmple aşa ceva, asemenea crize implică nşte costuri foarte înalte pentru Moldova, deci ele trebuie prevenite din embrion. Apoi – e necesară o investigaţie a fenomenului care a avut loc, să fie identificaţi cei care au stat în spatele acestei fraude şi aceştia să fie deferiţi justiţiei şi să fie pedepsiţi în baza legii.

— Impunitatea e o problemă în Moldova. Torţionarii din 2009 nu au fost pedepsiţi, raiderii şi marii corupţi – nu au fost pedepsiţi. Cât de importantă este punitatea marilor corupţi pentru a le oferi cetăţenilor încredere în faptul că toţi sunt egali în faţa legii?

— Cetăţenii au nevoie să creadă în justiţie, să creadă că sistemul de drept e creat pentru a-i apăra de abuzuri şi pentru a pedepsi vinovaţii adevăraţi. Atunci când cetăţenii unui stat au încredere în funcţionalitatea justiţiei şi punitatea vinovaţilor, atunci viaţa în această ţară devine cu adevărat dinamică. În plus, investitorii care văd un sistem de drept adecvat, se simt în siguranţă să vină în această ţară şi dezvoltarea economică ia turaţii.

— Moldova încă nu a trăit experienţe de genul arestării şi condamnării unor funcţionari de rang înalt. În multe state UE am văzut miniştri şi chiar prim-miniştri pedepsiţi penal pentru încălcări aparent mai mici decât cazurile de mare corupţie din Moldova. De la cine ar fi bine să învăţăm?

— Moldova ar putea urmări şi asimila schimbările care au loc în acest sens în România. Instituţiile pentru combaterea corupţiei se arată cu adevărat independente şi activează în baza legii, nu a criteriilor politice, sistemul de drept în România arată clar că toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii. Dar şi în ţara mea, în Suedia, s-au întâmplat asemenea cazuri. Jurnaliştii şi cetăţenii urmăresc îndeaproape activitatea guvernanţilor, mai ales licitaţiile, cheltuirea banilor publici. Vinovaţii sunt pedepsiţi foarte rapid. Aşa ceva se întâmplă oriunde, şi sistemul de justiţie reacţionează imediat, începând cu ancheta poliţienească, procuratura şi apoi instanţa care aplică pedepse în baza legii.

Un premier anterior din Suedia a fost nevoit să demită doi miniştri pentru niste cazuri aparent simple. La momentul în care a fost învestit acel guvern, jurnaliştii au analizat averile, veniturile şi afacerile noilor miniştri şi au descoperit că doi dintre ei nu şi-ar fi plătit abonamentul pentru TV. Era vorba de o oarecare fraudă de câteva sute de euro. Pare un fleac, dar eschivarea de la plata unui serviciu utilizat e o încălcare. Şi atunci când presa a aflat de asta, s-au făcut multe presiuni asupra premierului, adresându-i-se întrebarea: cât de moral este el ca premier dacă acceptă asa miniştri? Şi premierul i-a demis. Asta arată cât de importantă e transparenţa şi incoruptibilitatea în societatea noastră. Poate pentru cei din Moldova neplata abonamentului la TV pare să nu fie important, dar pentru suedezi – e important ca oamenii aleşi să respecte toate legile, şi cetăţenii nu îi tolerează în funcţii publice pe cei care încalcă măcar cât de puţin legea.

— Atunci când vorbeam de premierul bun, aţi zis că el sau ea trebuie să fie un bun manager. Haideţi să discutăm despre el şi ea în politica moldovenească. Recent un grup de lideri politici au respins o femeie înaintată pentru funcţia de premier, fără să spună că ea nu ar fi o bună profesionistă. S-a creat impresia că ei s-ar fi temut de o femeie curajoasă în fruntea Guvernului.

— Dacă bărbaţii politici din Moldova se tem sau nu de o femeie, să spună ei. Eu sunt destul de convinsă că în Moldova există femei care pot deveni premier. Aveţi o ministră de Externe care a înregistrat mari succese, ea a reuşit să negocieze Acordul de Asociere cu UE la o viteză foarte mare cu liderii europeni, ceea ce nu e o sarcină uşoară, există şi alte exemple de femei puternice în funcţii publice în Moldova. Există suficiente femei în acest stat care conduc instituţii mari şi importante şi care ar putea deveni parte din Guvern.

Tot o femeie a făcut un pas enorm pentru reforma educaţiei în ultimii ani în Moldova. Cred că Maia Sandu nu a fost apreciată iniţial de către mulţi cetăţeni pentru că a spart un tipar prin nişte măsuri mai dure, dar cred că acum mulţi cetăţeni o apreciază anume pentru verticalitate şi consecvenţă. Iar reforma, în felul în care a lansat-o, a fost anume ceea de ce avea nevoie Moldova. E un semn că reformele sunt posibile în acest stat. Maia Sandu a arătat că anume aceasta e calea de a merge mai departe pentru Moldova.

Dar trebue să remarc şi faptul că Guvernul R.Moldova în totalitate, pe parcursul celor 5 ani, a înregistrat mai multe succese la capitolul egalitate de gen. Sunt mândră şi pentru că aceste succese au fost atinse cu sprijinul Guvernului Suediei. Cu efortul şi răbdarea factorilor locali avem îmbunătăţiri tangibile. De exemplu, Legea cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie a asigurat faptul că femeile şi copiii supuşi violenţei pot beneficia de protecţie, şi există mai multe servicii de care pot beneficia în diferite localităţi ale R.Moldova. Au fost deschise 8 adăposturi pentru femei şi copii care sunt victime ale violenţei. Create cu spriin extern, sunt susţinute acum din bugetul public. De asemenea, femeile din grupurile marginalizate, cum ar fi femeile rome, cele migrante, femeile cu dizabilităţi au început a participa mai activ în viaţa socială şi politică, există mai multe premise pentru incluziunea femeilor din toate grupurile sociale şi etnice. Avem şi o reflectare mai bună a femeilor în presă în ultimii ani.

— Totuşi, în Moldova nu sunt prea multe femei în poziţii de top în Guvern şi Parlament. Suedia a atins cote înalte de participare a femeilor în viaţa politică, atingând şi un nivel înalt de bunăstare. E vreun secret la mijloc?

— Guvernul meu crede cu fermitate că societatea trebuie să se reflecte în entităţile elective, cum ar fi Parlamentul sau consiliile locale. Dacă aleşii poporului trebuie să servească cetăţenii, să creeze legi şi norme care îi reprezintă pe toţi, atunci aceste legi sunt mai bune atunci când sunt elaborate de reprezentanţii tuturor grupurilor societale, inclusiv bărbaţi şi femei. Atât în Suedia cât şi în Moldova avem câte 52% femei în societate, şi această proporţie ar trebui să se reflecte şi în organele elective. Or, legile emise de asemenea parlamente vor fi mai mult respectate de societate. Astfel, creşterea economică e mai bună, dezvoltarea ţării e mai sustenabilă, nivelul de democraţie e mai înalt, şi alţi indici de dezvoltare sunt mai buni, inclusiv indicele de percepere a corupţiei şi caliatatea vieţii în general.

— Suedia are şi indici înalţi de natalitate, să fie acest fapt asigurat şi de egalitatea drepturilor părinţilor de a îngriji de nou-născuţi?

— Societatea suedeză a câştigat foarte mult prin implemenatrea dreptului taţilor la concediu de paternitate. Acum în Suedia majoritatea bărbaţilor angajaţi în sectorul public îşi iau concediu de paternitate atunci când devin tătici, astfel, tot mai mulţi descoperă că nu e doar o mare plăcere să îţi creşti copiii, dar e şi o mare susţinere pentru copii, şi pentru întreaga familie. Astfel sunt partajate responsabilităţile în familie, şi asta face familiile mai stabile. Trebuie să remarc că în ultimii ani şi la Chişinău văd tot mai mulţi taţi în stradă având grijă de copii.

— Multe partide politice din Moldova politizează chestiunea LGBT, emiţând declaraţii discriminatorii precum că această categorie de cetăţeni ar dăuna societăţii europene şi celei moldoveneşti. Suedia este printre statele care a acceptat şi respectă toate drepturile umane, inclusiv ale persoanelor LGBT. Cum aţi reuşit?

— Orice societate câştigă foarte mult atunci când devine incluzivă. Desigur că trebuie să remarcăm faptul că şi suedezii au avut nevoie de mai mulţi ani ca să înţeleagă această problemă, a durat între 25 şi 30 de ani. Dar educarea publicului pentru a înţelege şi a accepta persoanele cu o altă orientare sexuală s-a produs, şi atitudinea s-a schimbat complet. Desigur, ca şi în oricare societate, mai există cazuri de discriminare pe diferite criterii, inclusiv rasiale, de gen sau orientare sexuală, dar siuaţia este incomparabil mai bună. Pentru noi şi pentru mine personal, persoanele LGBT fac parte din societate şi ele au atât drepturi cât şi obligaţii de a contribui la dezvoltarea societăţii.

— Pe parcursul celor 5 ani de activitate în Moldova, aţi vizitat mai multe localităţi rurale. Cum credeţi că ar trebui îmbunătăţită viaţa în satele moldoveneşti?

— Aş dori condiţii decente de trai pentru oamenii de la sat, cu acces la apă de calitate şi la sisteme de canalizare, aceasta e o cerinţă de bază pentru viaţa de zi cu zi şi donatorii străini oferă suport pentru aceasta. De asemenea, aş dori o infrastructură mai bună în sate. Urmează servicii decente oferite de administraţia publică locală. Vreau ca oficialii locali să înţeleagă necesităţile cetăţenilor şi să facă totul anume pentru ca viaţa oamenilor să devină mai confortabilă.

Dar pe larg, e nevoie de o decizie curajoasă pentru o reformă a administraţiei publice locale, pentru descentralizare. Moldova e o ţară mică, cu vreo 3 milioane de oameni, cetăţenii trebuie să îşi pună întrebarea: poate sunt prea multe primării şi consilii locale la acest număr de populaţie, poate se pot face alte lucruri din aceşti bani? Trebuie să remarc că am întâlnit mulţi primari care chiar vor să schimbe situaţia la nivel local, şi au energie şi dorinţă să facă viaţa cetăţenilor mai bună.

— Este Moldova capabilă să exporte produse bune în UE?

— Moldova deja exportă în UE. Una dintre cele mai mari pieţe din lume, piaţa europeană, oferă multe oportunităţi, fiind o piaţă previzibilă, neafectată de politică, o piaţă bazată doar pe calitate şi preţuri. Una dintre programele la care lucrăm împreună cu IFC, EBA şi Camera de Comerţ e să aducem la cunoştinţă cetăţenilor prevederile Acordului de schimb comercial aprofundat şi cuprinzător cu UE. Da, piaţa europeană e puţin birocratică, dar sunt sigură că fermierii din Moldova reuşesc să ajungă acolo cu produse bune.

— După 5 ani, ce aţi câştigat şi ce aţi pierdut?

— Nu am pierdut nimic, am avutr doar de câştigat. Dacă nu mi-ar fi plăcut Moldova, nu aş fi stat atâţia ani. Mi-a plăcut ţara şi oamenii.Am câştigat o experienţă personală fantastică, fiind primul ambasador al Suediei cu sediul la Chişinău.Am câştigat prin înţelegerea unei ţări care nu este prea cunoscută în UE şi care nu poate fi înţeleasă uşor fără să se ţină cont de o complexitate de factori. Am câştigat nişte prieteni foarte buni şi am cunoscut oameni buni care fac foarte multe pentru viitorul Moldovei.

— Credeţi că aceşti oameni buni vor câştiga?

— Oamenii buni câştigă întotdeauna.

— Care ar fi 5 lucruri pe care le-aţi lua din Moldova în Suedia?

— Aş lua vinurile din Moldova, calitatea acestora s-a îmbunătăţit în ultimii ani şi devin tot mai atractive, spun asta după ce am vizitat câteva vinării şi am văzut efortul producătorilor. Aş lua coniacul moldovenesc, sau divinurile, sunt uşoare, de calitate şi au un preţ bun. Aş lua cu mine legumele şi fructele din Moldova, roşiile, căpşunile, zmeura, caisele, piersicile şi neapărat nişte nuci, care sunt foarte bune la gust. Nucile moldoveneşti şi-ar găsi un loc bun pe piaţa suedeză, alături de fructele uscate de aici, care sunt atât de gustoase, iar noi avem o mare cerere de fructe uscate organice şi nuci bio. Eu iau cu mine 3 picturi ale unor artişti plastici moldoveni, una aparţine unui pictor foarte tânăr, e o vedere foarte stilizată cu oraşul Chişinău, şi asta îmi va aminti mereu de acest oraş. Şi de asemnea iau cu mine o ie, am primit-o în dar cu două săptămâni în urmă. Şi mai iau 2 covoare moldoveneşti — unul cu flori şi unul cu filosoficele figuri care vorbesc despre sensul vieţii.

— Ce aţi lăsa în schimb la Chişinău?

— Aş lăsa oamenilor de aici încredere în viitorul bun al Moldovei, care poate fi apropiat prin muncă. Aş mai aduce aici egalitate de gen, căci o societate egală pentru fiecare aduce multe beneficii. Aş aduce aici experienţe pentru administraţia publică locală, căci satele pot deveni înfloritoare, dacă s-ar investi în modernizarea acestora. Aş aduce la Chişinău o parte din cultura suedeză, filme, spectacole, cărţi, căci aşa se creează punţi de înţelegere şi încredere. Aş aduce tineri suedezi pentru schimburi de experienţă şi idei cu tinerii din Moldova, căci atunci când tinerii noştri se adună împreună — apar idei, speranţe, încredere în Europa şi planuri bune de viitor.

Sursa: Ziarul de gardă

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *