Demersul Platformei pentru Egalitate de Gen cu privire la adoptarea Proiectului nr. 180, în lectură finală

Demersul

Platformei pentru Egalitate de Gen

cu privire la adoptarea Proiectului nr. 180 în lectură finală

  

Stimate deputate și stimați deputați,

 Platforma pentru egalitate de gen reiterează necesitatea şi salută discutarea finală a setului de modificări legislative în domeniul asigurării egalității de facto dintre femei şi bărbaţi (proiectului de lege nr. 180). În urma multiplelor dezbateri şi concluziilor discuţiilor între Parlamentului şi reprezentanţilor societăţii civile din 28 martie 2016, Vă remitem cerinţele minime înaintate, de către grupurile care militează pentru egalitate de gen, în contextul amendamentelor legislative menţionate.

  1. Introducerea unui sistem eficient de cote minime de reprezentare pentru femei şi bărbaţi pe listele de candidaţi.

Bazându-ne pe analiza experienţelor de implementare a sistemelor de cote în ţările membre ale Uniunii Europene, cât şi a statelor membre ale OSCE, reiterăm că un sistem de cote eficient în R. Moldova trebuie să cuprindă în mod obligatoriu următoarele elemente: (1) stabilirea unei cote procentuale minime de 40%. (2) susţinerea prevederilor de plasament, astfel încât cota procentuală să se aplice pentru fiecare cinci locuri din lista candidaților. (3) Susţinerea sancţiunilor prin refuzul de a înregistra concurenţii electorali care nu respectă toate prevederile sistemului de cote.

(1) Cota minimă de 30% va fi inutilă, deoarece aceasta a fost atinsă încă în anul 2005. În ultimele cinci scrutine parlamentare, procentul femeilor candidate în alegerile parlamentare a fost aproape de 30%, fapt care nu a contribuit semnificativ la sporirea numărului de femei în Parlament . De aceea, este necesară adoptarea cotei minime de 40%[1].

  (2) Fără prevederi de plasament, introducerea cotei nu va avea rezultatul scontat. Aspectele ce ţin de aplicarea sistemului de cote trebuie să se refere la locurile efectiv eligibile. Experienţa alegerilor 1998-2014 arată că există tendinţa de a plasa candidatele femei mai mult spre sfârşitul listei (figura 2). De aceea, este imperativ ca prevederile ce ţin de plasament pentru fiecare cinci locuri din lista de candidați să fie păstrate.

 (3) Cea mai eficientă metodă de a aplica cotele de reprezentare este instituirea sancțiunii – prin refuzarea de a înregistra lista de candidaţi. Majoritatea statelor examinate (12 din 15) care au adoptat sistem de cote au introdus şi prevederi ce specifică sancţiuni pentru încălcarea prevederilor referitor la cote. Sancţiunile introduse de aceste ţări pot fi împărţite în două categorii: sancţiuni de ordin financiar şi de sancţiuni privind participarea în cursa electorală. Particularităţile acestor sancţiuni sunt sintetizată în tabelul de mai jos.

 

Sancțiuni

 

De ordin financiar La înregistrare în cursa electorală
Albania – Partidul care nu respectă Legea va primi cu 10 % mai puțin din contribuția de la stat pentru Campania electorală.

 

Armenia – Partidele nu vor fi înregistrate.

 

Croația – Partidele care au mai multe femei alese în Parlament vor primi cu 10% mai multe fonduri. Italia
Franța – Dacă diferența dintre numărul de bărbaţi şi femei este mai mare decât 2%, partidului sau grupului i se va micşora subsidiile cu 75 % (Legea 88-227, Art. 9-1).

 

Belgia – Dacă un partid nu respectă compoziția în bază de gen, atunci lista acestuia va fi refuzată de către Autoritățile Electorale (Codul Electoral, Art. 119).
Portugalia – Dacă o listă nu corespunde Legii privind cota legislativă, incorectitudinea va fi făcută public şi vor fi aplicate sancțiuni financiare în dependență de nivelul inegalității. Sancțiunile financiare nu vor fi aplicate listelor de 3 candidaţi. Kîrgîzstan – Listele care nu vor întruni cerințele de cotă vor fi respinse de către Comisia Electorală (Codul Electoral, Art. 27 (5).
Macedonia – Listele care nu vor întruni cerințele de cotă vor fi respinse de către Comisia Electorală (Codul Electoral, Art. 67 (1-4)).

 

Serbia – Dacă o listă electorală nu va prevedea  cel puțin 30% reprezentanți ai fiecărui gen şi nu va rezerva fiecare al 4-lea loc pentru categoria de sex minoritară, atunci  Comisia Electorală Republicană va refuza să aprobe lista (Legea privind Reprezentanții aleşi, Art. 40a).
Slovenia – Lista va fi respinsă

 

Spania – Listele care nu vor întruni cerințele de cotă nu  vor fi aprobate de către Comisia Electorală la nivel de provincie. Partidelor le este oferită o perioadă scurtă de timp pentru modificarea listei.

 

Tabel1.Sancţiuni în cazul nerespectării cotelor legislative

 

Astfel, instituirea sancțiunii prin refuzul de înregistrare a listei de candidaţi este: (i) cea mai utilizată metodă de implementare a cotelor minime, (ii) CEC a avizat pozitiv această propunere, (iii) prevederea dată nu va putea fi utilizată pentru a defavoriza anumiţi concurenţi electorali deoarece o prevedere simulară deja se conţine în Codul Electoral[2]. Prin analogie, prevederile cu privire la obligativitatea cotei minime de reprezentare vor fi aplicate similar şi anume după înregistrarea listei de candidaţi de către concurentul electoral, acesta nu va mai putea fi scos din cursa electorală, dar va fi atenționat de către CEC în cazul în care modificările ulterioare nu se vor încadra în condiţiile impuse de cota minimă.

Dacă Parlamentul optează pentru introducerea sancțiunilor financiare, cerem ca aceasta să ia forma lipsirii finanţării din sursele publice a concurentului electoral (partid, bloc electoral) pe întreaga perioadă a mandatului.

  1. Introducerea concediului paternal care va spori implicarea taţilor în creșterea copiilor.

 Platforma pentru Egalitate de Gen susţine amendamentele pentru (1)introducerea concediului paternal de 14 zile, (2) achitat 100% din fondul asigurărilor sociale. Considerăm că doar în asemenea condiţii concediul paternal ar putea asigura cele două obiective de bază: (i) să ofere timpul necesar taților de a fi alături de mamă şi nou-născut în primele zile de la naştere şi (ii) să contribuie la implicarea mai activă a taţilor în creşterea copiilor.

Adoptarea concediului paternal în forma propusă de Comisia Parlamentară Drepturile Omului şi Relaţii Inter-etnice: 3 zile achitate din fondul de salarii a angajatorului, vor reduce semnificativ din utilitatea concediului deoarece: (i) există riscul ca unii angajatori să nu permită (direct sau indirect) angajaţilor să beneficiere de acest drept – menţionăm că în majoritatea ţărilor din UE concediul paternal este achitat din fondurile publice la 92% din valoarea salariului, (ii) perioada de 3 zile este destul de mică pentru ca taţii să devină mult mai implicaţi în creşterea copilului – în ţările UE perioada medie a concediului paternal este de 12,5 zile.

Ținând cont de constrângerile bugetare de moment, solicităm Parlamentul să opteze pentru următoarea formulă: (i) introducerea perioade de 14 zile de concediu paternal, (ii) achitate 100% din Fondul Asigurărilor Sociale începând cu anul 2017.

[1]Recomandarea Rec(2003)3 a  Comitetului de Miniştri din cadrul Consiliului Europei către statele membre privind participarea egală a femeilor şi bărbaţilor în procesul  decizional politic şi public stabilește cota minimă ca fiind de 40%.

[2]Codul Electoral,Articolul 79. Condiţiile speciale pentru înregistrarea listelor de candidaţi    Numărul de candidaţi incluşi în liste la data înregistrării nu poate fi mai mic de 51 de persoane şi nici mai mare decît numărul de deputaţi în Parlament, prevăzut de Constituţie, plus doi candidaţi supleanţi. Dacă după înregistrare numărul de persoane incluse în lista de candidaţi se reduce sub minimul stabilit, înregistrarea nu se anulează, concurentul electoral fiind avertizat de către Comisia Electorală Centrală

 

Conținutul demersului cu mai multe detalii îl găsiți AICI  (varianta word AICI).

Notă analitică  privind importanța concediul paternal găsiți AICI

Studiul privind reforma concediului de îngrijirea a copiilor: mai scurt, mai bine plătit, urmat de servicii bune de creșă/grădiniță AICI

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *